Se afișează postările cu eticheta Sanatate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sanatate. Afișați toate postările

miercuri, 2 aprilie 2014

Aspartamul = cancer?


Aspartamul = cancer?






Aspartamul este denumirea tehnică (produsul chimic) a produselor NutraSweet, Equal, Spoonful, Equal-Measure, etc. Aspartamul a fost descoperit accidental în 1965, când James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer. În urma procesului de metabolizare în organism, Aspartamul se descompune în: fenilalanină (~50%), ; dicetopiperazină, acid aspartic (~40%) și metanol (~10%).

1. Cum ni se „vinde” cancerul la cutie pentru reducerea numărului populaţiei  http://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/serial-ni-vinde-cancerul-cutie-reducerea-numarului-populatiei-8_533bfa610d133766a86fa2b0/index.html

2. Aspartame, Brain Cancer & the FDA Approval Process (dangers side effects Diet Coke Zero Sucralose)  http://www.youtube.com/watch?v=kn5slnNB8h0

3. Fluoride, Aspartame and Population Control  http://www.youtube.com/watch?v=Z7d6zXxN3Z4 

4. Boiling Down Drinking Water: Fluoride Test - test apa cu aspartam http://www.youtube.com/watch?v=0-Hzui4Qpl4



Enciclopedia alimentară - ASPARTAM

Sursa: http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarAspartam.html


  Aspartamul este o substanţă artificială, folosită ca aditiv alimentar ["E"] (îndulcitor), purtând simbolul E 951.
Istoric
  Aspartamul a fost descoperit din întâmplare de către chimistul James Schlatter, în 1965. Schlatter a sintetizat aspartamul, ca substanţă intermediară (dipeptid), în timp ce încerca să obţină un tetrapeptid, potenţial util în vindecarea ulcerului.
  Aspartamul a fost testat şi apoi admis limitat în industria alimentară americană, în 1975, iar în cea europeană, în 1980. Abia în 1996 FDA (Food and Drug Administration) aprobă utilizarea largă a aspartamului în industria alimentară şi farmaceutică din SUA.
  În scurta sa istorie, substanţa proteică sintetică cu gust dulce numită aspartam, a făcut obiectul a nenumărate studii şi cercetări, cu rezultate diverse, uneori opuse, devenind astăzi poate, cel mai controversat compus alimentar.
Structura chimică, obţinere
  Aspartamul este un dipeptid obţinut pe cale sintetică din doi aminoacizi; acidul aspartic şi fenilalanina cel din urmă sub formă de ester metilic (ester metil fenillalanina) [mai multe despre structura chimică a aspartamului şi metodele de obţinere].
Paradoxul aspartamului
  Deşi este o substanţă pur sintetică (100% artificială), aspartamul este compus din formele levogire (L), deci naturale sau similar naturale, ale aminoacizilor constituenţi (α - L fenilalanina, α - L acid aspartic). Atât acidul aspartic, cât şi fenilalanina prezintă forme dextrogire (D), însă ele s-au obţinut doar pe cale chimică ,de către om.
Aspartamul - proprietăţi ca edulcorant
  Ca edulcorant (îndulcitor), aspartamul prezintă următoarele proprietăţi:
  - este hipocaloric, dar nu lipsit de calorii,
  - este, în stare pură, de 190 de ori mai dulce ca zahărul (zaharoza) sau decât glucoza,
  - prezintă gust şi aromă foarte apropiate de cele ale zahărului, dar acestea sunt prea remanente (senzaţia de dulce persistă şi după ingerare),
  - eliberează, mai ales în lichide (băuturi răcoritoare), dar şi în corpul uman în timpul metabolizării, metanol (alcool metilic) - compus extrem de toxic,
  - în alimente se hidrolizează cu timpul, mai ales la cald, pierzându-şi gustul dulce şi generând alcool metilic, fenilalanină şi metanol şi mai apoi produşi avansaţi ai descompunerii (dicetopiperazine - DKP),
  - prezintă maximum de stabilitate la un pH=4,2.
  - la un pH prea acid (2-3), specific unor sucuri industriale de fructe şi a băuturilor de tip Cola, molecula de aspartam se descompune,
  - este puţin solubil în apă (10g/l la 20oC ).
Utilizarea aspartamului în industria alimentară
  Aspartamul nu se adaugă produselor care necesită prelucrare prin încălzire şi nici băuturilor cu o reacţie prea acidă.
  Aspartamul se comercialiizează ca atare, ca edulcorant de masă (NutraSweet, Equal, etc.), înlocuind zahărul sau se foloseşte pentru îndulcirea unor produse alimentare.
  În produsele industriei alimentare, aspartamul se regăseşte în unele sortimente de:
  - băuturi răcoritoare (light),
  - bere fără alcool,
  - supe, mâncăruri şi condimente instant,
  - cereale pentru micul dejun,
  - bomboane şi gumă de mestecat de tip "sugar free",
  - cafea de tip instant cu gust dulce,
  - produse lactate dulci,
  - îngheţată,
  - deserturi pe bază de gelatină sau pectină (jeleuri, rahat, budinci, etc.),
  Aspartamul se foloseşte uneori împreună cu alţi îndulcitori (acesulfam de potasiu - E950, zaharina - E954) din 2 motive:
  - în combinaţie puterea edulcorantă creşte semnificativ,
  - aspartamul maschează gustul chimic, metalic al îndulcitorilor însoţitori.
Alte utilizări ale aspartamului
  Aspartamul se regăseşte în unele produse farmaceutice şi suplimente alimentare.
  În diabetul zaharat, aspartamul poate înlocui, ca îndulcitor, zaharina.
Atenţionarea de pe etichetele produselor care conţin aspartam
  Atât edulcoranţii de masă, cât şi produsele alimentare care conţin aspartam, trebuie să prezinte o menţionare pe etichetă. Această menţiune se adreseză persoanelor care suferă de fenilcetonurie, bolă gentică carcterizată prin lipsa enzimei necesare metabolizării fenilalaninei (mai multe despre fenilcetonurie).
"Conţine fenilalanină"

Toxicitate, reacţii adverse, restricţii
  Doza zilnică admisă (DZA) este de:
  - 40 mg/kg corp aspartam,
  - 7,5 mg/kg corp dicetopiperazine (compuşi de degradare a aspartamului din alimente).
  Peste acest nivel, aspartamul devine toxic, prin alcoolul metilic pe care îl generează.
  Astăzi, numai în SUA aspartamul este considerat a fi un aditiv alimentar sigur. Organismele de cercetare alimentară acreditate din România şi din Europa, dintre care amintim prestigiosul institut suedez "Livsmedelsverket" - descoperitorul acrilamidei, pun adesea în dreptul aspartamului semnul întrebării, aşa cum arată un amplu studiu medical.
  Se menţionează că chiar şi în doze mici, aspartamul poate provoca o serie de dereglaje la persoanele sensibile. S-au raportat numeroase neplăceri şi chiar tulburări grave, legate de consumul de aspartam, ca:
  - gust dulgeag dezagreabil persistent în gură,
  - alergii,
  - oboseală,
  - tulburări neuro-psice (iritabilitate, anxietate, depresie, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare, halucinaţii)
  - dureri de cap, migrene,
  - spasme musculare,
  - dureri articulare,
  - aritmii cardiace, tahicardie.
  Aspartamul este susceptibil de a fi un agent favorizant în cancerul cerebral. 
 
la Niciun comentariu:
Etichete:
Abonați-vă la: Postări (Atom)