Aniversarea Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

Aniversarea Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

Sursa: http://sf-esc.ro/informatii/12513-aniversarea-preasfintitului-parinte-vincentiu-episcopul-sloboziei-si-calarasilor.html

    Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a aniversat, duminică 23 august 2015, împlinirea vârstei de 61 de ani. 

    Cu acest prilej, clerul şi binecredincioşii Eparhiei Sloboziei şi Călăraşilor au adus ofrandă de rugăciune în Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Slobozia, prin oficierea Sfintei Liturghii.

  Ca bucuria comuniunii să fie deplină, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei au slujit alături de Preasfinția Sa Sfânta Liturghie Arhierească. Corala Catedralei Episcopale a dat răspunsurile liturgice și a susținut un mic concert la vremea cuvenită.

    Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim a vorbit credincioșilor prezenți despre pericopa evanghelică a tânărului bogat doritor de desăvârșire, despre îndemnul de a ne îmbogăți în Dumnezeu și a conlucra cu Harul pe care ni-L dăruiește zi de zi.

     Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a mulțumit tuturor celor prezenți pentru urările adresate, vorbind despre însemnătatea liturgică a acestei zile, Odovania Adormirii Maicii Domnului, despre ajutorul pe care toţi îl primim prin rugăciunile Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

    La acest ceas aniversar Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a hirotesit arhidiaconi pe doi ucenici de la Centrul Eparhial, preacucernicul părinte inspector Cristian Ștefăniță Chiru și preacucernicul părinte inspector Marius Gabriel Purcărea.

   Preasfinția Sa a acordat „Crucea Sloboziei în Grad de Mare Cruce” domnului deputat Marian Neacșu, mulțumindu-i pentru toată implicarea în bunul mers la comunităților parohiale din județul Ialomița.  

   A urmat un polihroniu, iar preoții și credincioșii au avut ocazia binecuvântată de a-l felicita pe părintele lor duhovnicesc, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu. 

    După terminarea Sfintei Liturghii, arhiereii și preoții au săvârșit slujba parastasului.

   Un moment special a fost acela când Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a fost felicitat la Centrul Eparhial de părinţii consilieri, de părinţii protopopi, dar şi de oficialităţi locale şi judeţene.

   Evenimentul a fost transmis live-online pe Rețeaua Informațională a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor prin Agenția de Știri „Lăcașuri Ortodoxe”.

LA MULȚI, FERICIȚI ȘI BINECUVÂNTAȚI ANI!

Ce face Biserica Ortodoxă cu banii? Cheltuielile sociale ale BOR, net mai mari decât ale multinaţionalelor cu venituri de ordinul sutelor de milioane de euro. Datele financiare

Ce face Biserica Ortodoxă cu banii? Cheltuielile sociale ale BOR, net mai mari decât ale multinaţionalelor cu venituri de ordinul sutelor de milioane de euro. Datele financiare

Sursa: http://ortodoxiaonline.ro/ce-face-biserica-ortodoxa-cu-banii-cheltuielile-sociale-ale-bor-net-mai-mari-decat-ale-multinationalelor-cu-venituri-de-ordinul-sutelor-de-milioane-de-euro-datele-financiare/

În România, cine vrea să facă trafic ieftin și rapid trebuie doar să scrie cuvintele “bani”,”profit” și “biserică” în aceeași propoziție.

Dar totuși, care este realitatea în subiectul Banii și Biserica Ortodoxă? Care sunt veniturile Bisericii și care sunt profiturile?

Înainte de toate, trebuie precizat că nu există o persoană juridică care să fie reprezentanta, dacă se poate spune așa, a Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă este o instituție organizat autonom, în care fiecare parohie este o persoană juridică de sine stătătoare. La nivel canonic, parohiile sunt adunate într-o episcopie, arhiepiscopie sau mitropolie. La rândul lor, acestea sunt persoane juridice de sine stătătoare, la fel ca și Administrația Patriarhală. Evident că între parohiile și episcopiile ortodoxe se desfășoară relații economice. Este important de reținut că acestea sunt organizate ca persoane juridice fără scop patrimonial.

Astfel, conform datelor strânse de Forbes România, Cele 21 de arhiepiscopii și episcopii ortodoxe de pe teritoriul României au raportat venituri totale, de 64,79 milioane de euro.

Practic, la această sumă s-a ajuns prin acumularea veniturilor episcopiilor de pe teritoriul țării. Arhiepiscopia Bucureștilor este lider la acest capitol cu puțin peste 14 milioane de euro. Pe ultimul loc este episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu venituri de 693 230 de euro.

În ceea ce privește profiturile, cifrele sunt cu totul altele. Aici, profitul maxim realizat de o arhiepiscopie nu depășește 1 672 939 de euro și a fost realizat tot de eparhia Bucureștilor.

Pe ultimele locuri se află Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului cu doar 3 800 de euro profit sau arhiepiscopia Târgoviștei cu 14 000 de euro profit. Situația este și mai rea în Arhiepiscopia Craiovei, unde s-au înregistrat pierderi de peste 2,3 milioane de euro. Pierderi s-au mai înregistrat și la episcopia Severinului și Strehaiei, precum și la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Unul din reproșurile aduse Bisericii este acela că nu desfășoară o activitate social-caritabilă, dat fiind că are “foarte mulți bani”.

Realitatea este însă aceasta:

În 2014 la venituri totale de 64,7 milioane euro, la nivelul Bisericii Ortodoxe Române s-au cheltuit 19,5 milioane de euro pentru “activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru ajutorarea sinistraţilor”.

Practic, Biserica a cheltuit peste 33% din venituri pentru asemenea activități. În condițiile în care din restul banilor sunt finanțate salariile personalului clerical și neclerical, se plătesc taxe și impozite, se construiesc noi lăcașuri de cult sau se restaurează altele vechi, finanţarea postului radio-tv Trinitas, etc. Ca și alte culte religioase, Biserica Ordodoxă Română beneficiază de facilități fiscale din partea statului. De exemplu, veniturile bisericilor din donaţiile oamenilor şi din activităţi comerciale (lumânări, cărți, calendare, etc.) sunt scutite de impozite dacă sunt folosite pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. Pe de altă parte, în publicaţiile şi posturile media ale Bisericii, nu se admit reclame sau mesaje publicitare.

Veniturile Bisericii Ortodoxe sunt derizorii dacă le comparăm cu ale companiei care deţine postul PRO TV, care a raportat venituri de 44 de milioane de dolari, doar pe primul trimestru al anului 2015.

Conform datelor obținute de ActiveNews, nicio altă entitate sau persoană juridică nu se apropie măcar de această sumă.

Spre comparație am ales trei corporaţii multinaţionale, din trei sectoare economice diferite.

Fundația Vodafone, a companiei de telefonie mobilă cu același nume, a cheltuit 20 de milioane de euro în proiecte sociale. În 17 ani.

Dacă BOR a obținut venituri de 64,7 milioane de euro în 2014, compania Vodafone a raportat, în aceeași perioadă, un venit de 656,6 milioane de euro. De remarcat este că în 2014, statul român a investit 8 milioane de euro, din bani publici, în compania Vodafone sub forma unui ajutor de stat. Conform datelor postate pe siteul fundaţiei Vodafone, organizaţia desfăşoară în 2015, programe sociale în valoare de 1,04 milioane euro.

Cel mai mare jucător de pe piața energiei din România, OMV Petrom, a investit 3,8 milioane de euroîn acțiuni sociale, în condițiile în care în 2014 a avut venituri de 18,574 miliarde de lei, adica peste 4 miliarde de euro. La OMV Petrom, statul român deține 20% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea 18%. În paranteză, compania OMV Petrom sponsorizează şi emisiunea lui Moise Guran, de la pupitrul căreia s-a criticat, de mai multe ori, activitatea BOR.

Un mare jucător de pe piața financiar bancară din România, banca Raiffeisen a înregistrat în 2014un venit de aproape 1,8 miliarde de lei, adică aproape 409 milioane euro. Profitul net raportat a fost de 116 milioane euro. În 2014, banca a cheltuit 1,8 milioane euro pe activități social-culturale.

În acest “clasament” trebuie ţinut cont şi de faptul că Biserica Ortodoxă nu poate înstrăina bunurile pe care le administrează şi că până în prezent nu s-a retrocedat Bisericii decât 15% din patrimoniul confiscat de comunişti.

2014                                              Venituri totale                               Cheltuieli sociale
Biserica Ortodoxă                        64,7 milioane                                  19,5 milioane
OMV Petrom                                   4 miliarde                                       3,8 milioane
Vodafone                                       656,6 milioane                                1,04 milioaneRaiffeisen                                       409 milioane                                    1,8 milioane


Veniturile sunt exprimate în euro, la un curs de 1 euro/4,4 lei.

sursa activenews.ro

Admitere liceu 2015 - Top 10 judeţe după media admiterii la liceu

Admitere liceu 2015 - Top 10 judeţe după media admiterii la liceu

Sursa: http://www.didactic.ro/stiri/admitere-liceu-2015-top-10-judete-dupa-media-admiterii-la-liceu

Aspecte importante:

• Anul acesta, toate județele au înregistrat o creștere a ultimei medii de admitere la liceul de pe prima poziție.
• Situație interesantă în București – prima poziție e disputată de două licee: Colegiul Național ”Sfântul Sava” (care e prima poziție de mai mulți ani) și Colegiul Național”Gheorghe Lazăr”.
• Toate județele au înregistrat o creștere a ultimei medii de admitere la liceul de pe prima poziție.

Echipa ExamenulTau.ro vă prezintă topul celor mai bune 10 județe, când vorbim strict de rezultatul de vârf al mediei de admitere:

Locul 1: București și Dolj (Colegiul Național ”Sfântul Sava”, Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” și Colegiul Național ”Frații Buzești”, Craiova – 9,72)
Locul 2: Cluj (Colegiul Național ”Emil Racoviță”, Cluj-Napoca – 9,66)
Locul 3: Iași (Colegiul Național, Iași- 9,64)
Locul 4: Galați (Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, Galați – 9,61)
Locul 5: Buzău (Colegiul Național ”B. P. Hașdeu”, Buzău – 9,59)
Locul 6: Constanța (Colegiul Național ”Mircea cel Bătrân” – 9,56)
Locul 7: Brașov (Colegiul Național ”Andrei Șaguna”” – 9,54)
Locul 8: Bacău și Vrancea (Colegiul Național ”Gheorghe Vrânceanu”, Bacău și Colegiul Național ”Unirea”, Focșani – 9,47)
Locul 9: Timiș (Liceul Teoretic ”Grigore Moisil”, Timișoara – 9,42)
Locul 10: Sibiu (Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”” – 9,40)

În ceea ce privește ultima medie de admitere a celui mai bun liceu, progresele cele mai mari anul acesta le-au făcut județele Satu-Mare (ultima medie de admitere anul acesta a fost 8,58 față de 7,38 în 2014), Mureș (ultima medie de admitere anul acesta a fost 9,04 față de 8,25 în 2014) și Mehedinți (ultima medie de admitere anul acesta a fost 8,52 față de 7,78 în 2014).

În graficul prezentat se poate observa mai bine care este diferența dintre rezultatele de anul acesta și cele de anul trecut ale celei mai bune licee din județ.

Ce trebuie să nu-i lipsească Bisericii

Ce trebuie să nu-i lipsească Bisericii 

pr. Bogdan Ivanov

Sursa: http://ziarullumina.ro/ce-trebuie-sa-nu-i-lipseasca-bisericii-104112.html

    Nu mai este o noutate faptul că asistăm tot mai mult la propagarea unui difuz sentiment anticlerical, că simțim o evidentă neîncredere în instituția Bisericii și mai ales că vedem cum între oameni și învățătura creștină se ridică un zid de rezistență, ca în fața unor realități ce sunt percepute mai mult ca fiind ideologice, decât în directă legătură cu viața. Dacă am privi toate aceste realități invocate exclusiv din perspectiva criticilor aduse Bisericii, am avea reale motive de îngrijorare. Mult mai productiv ar fi ca acestea să fie privite mai degrabă ca mize și așteptări ale oamenilor, de la care se poate rearticula un nou dialog al Bisericii cu lumea.

    Pentru o bună poziționare a Bisericii în lume, dar mai ales pentru a cultiva un raport corect cu sine și cu propriii credincioși, ea nu trebuie să renunțe la a întrupa în istorie virtutea fundamentală a Capului ei nevăzut, smerenia. Smerenia nu doar operează cenzura necesară în toate nivelurile Bisericii și pune accent pe slujire ca exemplu de asumare a autorității, ci o deschide spre lume și spre asumarea binelui care există în ea. Această virtute permite Bisericii să recunoască binele care există în lume și care întâlnește nu de puține ori valorile și virtuțile Evangheliei. Aici smerenia înseamnă răbdare și disponibilitatea spre a asculta și a înțelege.

    În ultimii ani asistăm neputincioși la enclavizarea lumii și a Bisericii în spatele unor sisteme de gândire captive, la adăpostul cărora se suspectează reciproc de impunerea unor monopoluri dogmatice asupra gândirii și a vieții. De aceea una dintre marile provocări ale Bisericii este să deschidă punți spre noi dialoguri cu lumea, făcând-o conștientă de faptul că de multe ori ea gândește în termeni creștini fără să știe acest lucru. A recunoaște valori creștine în lume, în muzică, în artă, în respectul față de mediul înconjurător sau în felul oamenilor de a se raporta unii la alții, ar reprezenta proba că inteligența de care s-a folosit creștinismul în zorii lui pentru a-L face cunoscut pe Dumnezeu poate reconverti și astăzi lumea. Un astfel de demers ar oferi posibilitatea angajării unui nou dialog, a reafirmării valorilor nealterate ce țin de viață și de demnitatea ființei umane, dar și a adevărurilor evanghelice, care sunt însăși viața omului.

     Smerenia oferă Bisericii garanția că nu va pierde niciodată din vedere esențialul, evitând astfel subtila capcană a spectacolului. Adaptând tonul prezenței ei publice unei lumi tot mai puțin dispuse la ideea de reguli stricte, de disciplină, de solemnitate și ritual, Biserica va reuși să convingă că adevărul nu stă în forță, ci în puterea exemplului, totdeauna însoțită de discreție și simplitate. A promova valori și talente, a face acte de milostenie, a organiza evenimente în spiritul discreției recomandate de Domnul ar oferi lumii șansa de a redescoperi cu mult mai mult efect că Biserica se ascunde în spatele binelui pe care îl face pentru a schimba din interior lumea.

     A rearticula discursul despre adevărul creștin în termenii limbajului și ai culturii lumii în care trăim nu ar însemna un rabat de la exigența mărturiei Evangheliei, ci ar arăta că idealurile pe care lumea le caută, precum bunăstare, liniște, confort, siguranță, împlinire, sunt de fapt idealuri creștine. Toate acestea ar convinge lumea că o respingere a Bisericii și a valorilor ei creștine nu înseamnă altceva decât un refuz al propriilor idealuri.

      De aceea, primul pas trebuie să îl facem arătând că nu există o ruptură între idealul creștin și cel al omului modern, care se pot regăsi în aceleași orizont de sentimente și așteptări, dar mai presus de toate într-o adâncă smerenie.