3. Principiile didactice GENERALE

3.Principiile didactice GENERALE

A. Principiile didactice generale:

1. Principiul intuiției- accesul în lumea credinței trece prin simțuri, cunoaşterea concretă, senzorială, fiind baza abstractizării şi generalizării cunoştinţelor. Psihopedagogic-intuiția vizează influența directă a obiectelor din lumea înconjurătoare asupra simțurilor noastre. Mântuitorul: vorbirea directă, parabole.

2. Principiul accesibilității (al respectării particularităților de vârstă și individuale ale elevilor / principiul psihologic) profesorul (bun psiholog) să adapteze conţinutul învăţării la gradul de dezvoltare psiho-fizică a elevilor, luând în considerare particularităţile de vârstă și sex, nivelul pregătirii anterioare, starea de sănătate, capacităţile intelectuale, mediul familial, etc.

3. Principiul învățării active și conștiente - cere ca transmiterea cunoştinţelor să trezească activitatea sufletească a elevilor, astfel încât elevii să asimileze cunoștințele participând cu rațiunea, voința și sentimentul, pentru înţelegerea și învățarea lor conştientă.

4. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor - pentru a putea fi predate sistematic și continuu, cunoștințele vor fi integrate într-un sistem, astfel-noile cunoștințe să fie învățate prin raportarea și integrarea lor la experiența și cunoștințele anterioare.

5. Principiul îmbinării teoriei cu practica- când transmitem elevilor cunoștințe să le legăm de viață și să le transpunem în viață.  

6. Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor (principiul temeiniciei şi durabilităţii)- preocuparea profesorului asupra rezultatelor finale ale procesului instructiv-educativ.

7. Principiul asigurării conexiunii inverse (al feed-back-ului, al retroacţiunii)- când dorim să știm care sunt efectele acţiunii noastre, în vederea reglării şi autoreglării continue - ca bază a ameliorării rezultatelor finale. Conexiunea inversă (feed-back) sau informația inversă este urmărită de profesor în fixarea cunoștințelor predate.  

8. Principiul motivaţiei (principiul învăţământului interesant şi plăcut)- Motivația învățării-totalitatea intereselor, idealurilor şi mobilurilor care îndeamnă, susţin energic şi direcţionează desfăşurarea activităţii de învăţare. Motivația, numită „motorul învățării”, pune în mișcare rațiunea, voința și sentimentul elevilor. „Doamne, fă-mă robul Tău, ca să fiu liber!"

B. Principii didactice specifice predării religiei: principiul hristologic și principiul eclesiologic:

1. Principiul hristocentric (teocentric) cere ca educația religioasă să se orienteze în jurul persoanei Domnului Iisus Hristos, ca Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, pentru că toate prin El s-au făcut.

2.Principiul eclesiocentric cere ca profesorul de religie să transmită cunoștințele conform învăţăturii Bisericii şi în legătură cu viața Bisericii.

Concluzii: interdependente/se condiţionează reciproc. Informarea/ luminarea minţii lor si formarea caracterului moral creştin.